 |
INSTITUTIA PREFECTULUI
- JUDETUL TULCEA |
|||
|
| ||||
|
ZIUA DUNĂRII 29 iunie 2007
DOCUMENTAR
A. Despre Dunăre şi bazinul Dunării
Dunărea – al doilea mare fluviu al Europei după Volga, atât ca lungime (2.857 km) cât şi ca debit (aproximativ 5.600 mł/sec la intrarea în România) – reprezintă o adevarată axă a Europei Centrale, pe care o leagă de Marea Neagră. Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră din Germania prin două izvoare (Brege şi Brigach) şi se varsă în Marea Neagră prin cele trei braţe: Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe. În drumul său, străbate teritoriul a 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina) şi patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad).
Bazinul hidrografic al Dunării este împărţit de 19 state europene: Albania, Austria, Bosnia-Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Italia, Macedonia, Republica Moldova, Polonia, România, Serbia, Muntenegru, Republica Slovacă, Slovenia, Elveţia şi Ucraina. Are o suprafaţă de 801,463 km˛ (10% din Europa continantală) şi o populaţie de 81 milioane de oameni. Principalii afluenţi ai Dunării sunt: Tisa, Sava, Inn, Morava, Drava, Siret, Prut.
97,4% din suprafaţa României este situată în bazinul hidrografic al Dunării, ceea ce reprezintă 29% din suprafaţa bazinului Dunării, fiind ţara cu cea mai mare suprafaţă în bazinul Dunării. De asemenea 37,7% din lungimea Dunării (1.076 kilometri) se afla pe teritoriul României. Delta Dunării este cea mai mare zona protejata a Europei.
Bazinul fluviului Dunarea (Sursa: ICPDR)
B. Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea
Pe data de 29 iunie 1994, 11 dintre statele situate în Bazinul Dunării (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Republica Moldova, România, Republica Slovacă, Slovenia şi Ucraina), precum şi Comisia Europeană, au semnat la Sofia (Bulgaria), Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, aducând în atenţia opiniei publice necesitatea protejării acestui fluviu. Ulterior, Convenţia a fost semnată de Bosnia şi Herzegovina, precum şi de Serbia. Aceste state sunt Părţi la Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea. Muntenegru este în proces de ratificare a Convenţiei.
Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea oferă cadrul legal de cooperare pentru asigurarea protecţiei apei şi resurselor ecologice, precum şi pentru utilizarea lor durabilă în bazinul hidrografic al Dunării.
C. Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR)
Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena (Austria), coordonează toate activităţile desfăşurate în cadrul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea. Misiunea sa este aceea de a promova şi coordona activitatea de management durabil şi echitabil al apelor, inclusiv conservarea, îmbunătăţirea şi utilizarea raţională a apelor în beneficiul ţărilor din bazinul hidrografic al Dunării şi locuitorilor acestora.
ICPDR este alcătuită din delegaţiile naţionale ale statelor care sunt Părţi la Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea. Din aceste delegaţii fac parte înalţi oficiali guvernamentali, experţi, reprezentanţi ai societăţii civile şi comunităţii ştiinţifice.
România a devenit stat membru al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea în 1995, odată cu ratificarea, prin Legea nr. 14/1995, a Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.
De asemenea, Austria, Bulgaria, Bosnia şi Herzegovina, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Republica Slovacă, Slovenia, Serbia, Ucraina şi Comisia Europeană sunt membre ale ICPDR.
ICPDR este puternic implicată în implementarea Directivei Cadru privind Apa 2000/60/EC a Uniunii Europene la nivelul bazinului hidrografic al Dunării, principalul obiectiv al Convenţiei. În luna noiembrie 2000, Parţile la Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea şi-au manifestat voinţa de a implementa Directiva Cadru privind Apa şi de a coopera, sub coordonarea ICPDR, pentru realizarea, până în 2009, a unui singur Plan de management bazinal al fluviului Dunarea, la nivelul întregului bazin dunărean.
Despre Directiva Cadru privind Apa, mai multe amănunte pe: http://www.mmediu.ro/ape/directiva_cadru.htm.
La http://www.mmediu.ro/ape/stadiu_implementare_ue.htm obţineţi informaţii privind stadiul implementării în România a directivelor europene privind calitatea apei
Despre ICPDR, mai multe amănunte pe www.icpdr.org (site-ul oficial al organizaţiei)
D. Comisia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării (BSC) Comisia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării şi Secretariatul Permanent al acesteia, cu sediul la Istanbul, realizeaza implementarea Convenţiei pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării, precum şi a prevederilor Planului Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre.
Obiectivul principal al Comisiei pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării este: să formuleze obligaţia Părţilor semnatare ale Convenţiei pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării de a preveni, reduce şi controla poluarea Mării Negre, pentru a proteja şi conserva mediul marin şi de a oferi un cadru legal pentru cooperare şi acţiuni concertate pentru îndeplinirea acestor obligaţii.
România, Bulgaria, Georgia, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina sunt state membre ale Comisiei pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării.
E. Convenţia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării
Convenţia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării a fost semnată la Bucureşti, după şase ani de negocieri, în luna aprilie 1992, de reprezentanţii României, Bulgariei, Georgiei, Federaţiei Ruse, Turciei şi Ucrainei (care sunt Părţi la Convenţie).
Depozitarul Convenţiei este România. Convenţia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării a fost ratificată de ţara nostră prin Legea nr. 98/1992.
Cunoscut drept “Convenţia de la Bucureşti”, documentul are ca obiective generale prevenirea, reducerea şi controlul poluării Mării Negre, pentru a proteja şi conserva mediul marin. Convenţia oferă de asemenea cadrul legal pentru cooperare şi acţiuni concertate în vederea protecţiei Mării Negre.
Convenţia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării are ca părţi integrante trei protocoale: § Poluarea din surse de pe uscat § Poluarea prin dumping § Poluarea cu petrol sau alte substanţe periculoase în situaţii de urgenţă
În aprilie 1993, la Odessa a fost semnată Declaraţia Ministerială de la Odessa, care reafirmă scopurile Convenţiei, făcând un apel la necesitatea urgentării ratificării Convenţiei şi a protocoalelor acesteia de către ţările riverane. Declaraţia precizează clar principiile, modul de abordare, scopurile şi priorităţile generale pentru activitatea regională.
Mai multe amanunte despre aceste aspecte cititi pe www.mmediu.ro – sectiunea Departament Ape („Zona costiera a Marii Negre” si „Marea Neagra”). De asemenea, consultati www.blacksea-commission.org pentru informatii suplimentare privind BSC.
F. Cooperarea ICPDR-BSC
Comisia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării şi Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea cooperează pentru stoparea degradării ecosistemului Mării Negre cauzată de fluviul Dunărea, prin înfiinţarea unui Grup de Lucru Tehnic Comun (Joint Technical Working Group). Acest organism stabileşte liniile directoare pentru atingerea unei stări bune a mediului în apele de coastă ale Mării Negre, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene. Cooperarea între cele două comisii a început în anul 1997 şi a fost parafată prin semnarea unui Memorandum de Înţelegere.
G. Proiectul Regional pentru Dunăre UNDP/GEF (UNDP/GEF Danube Regional Project)
Proiectul Regional pentru Dunăre (DRP) UNDP/GEF (UNDP/GEF Danube Regional Project) este intitulat „Întărirea capacităţii de implementare în scopul reducerii nutrienţilor şi cooperării în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea”.
Proiectul, care a început acum 15 ani, a fost dezvoltat sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea prin Facilitatea Globala de Mediu (GEF) şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP).
Obiectivul general al proiectului a fost acela de a îmbunătăţi mediului în bazinul fluviului Dunărea, protejarea apelor din bazin, precum şi gospodărirea durabilă a resurselor naturale în beneficiul naturii şi al oamenilor.
DRP a sprijit 14 ţări dunărene să implementeze Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea în primul rând prin reducerea nutrienţilor şi poluării cu substanţe toxice şi întărirea cooperării transfrontieră în bazinul fluviului Dunărea.
Prin intermediul parteneriatelor cu guvernele, industria, ONG-urile şi comunităţile locale, DRP a oferit atât suport tehnic, cât şi financiar. De asemenea, în cadrul proiectului s-au dezvoltat activităţi de participare a publicului şi comunicare, care să conştientizeze toţi factorii interesaţi privind chestiunile relevante semnalate în cursul desfăşurării acestuia.
DRP este parte a Parteneriatului Strategic GEF pentru Reducerea Nutrienţilor în Bazinele Dunării şi Mării Negre, în valoare de 95 milioane USD, unul dintre cele mai mari şi ambiţioase proiecte in domeniul apei din lume. Parteneriatul GEF sprijină obiectivele Comisiei pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării şi Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea de a reduce nutrienţii şi substanţele toxice la nivele necesare care să permită ecosistemului Mării Negre de a ajunge la acelaşi stadiu ecologic din anii ’60.
Priorităţile Preşedinţiei României la ICPDR
În data de 22 ianuarie 2007, România a preluat oficial, pentru un an, de la Republica Moldova, preşedinţia Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR).
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD), Lucia Ana Varga, este Preşedintele în exerciţiu al acestui organism.
România a devenit stat membru al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea în 1995, odată cu ratificarea, prin Legea nr. 14/1995, a Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.
Preşedinţia ICPDR este deţinută pe o perioadă de un an, prin rotaţie, de Părţile la Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea. Preşedinţia României va fi urmată de cea a Serbiei, în anul 2008.
Priorităţile României pentru intervalul în care va deţine Preşedinţia Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) sunt:
Despre Ziua Dunării
Ziua Dunării – 29 iunie 2007 - marchează data semnării Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.
Activităţile organizate cu prilejul sarbătoririi Zilei Dunării, sub auspiciile ICPDR, acordă o importanţă deosebită conştientizării şi participării cetăţenilor la eforturile de conservare a fluviului Dunărea. Obiectivul principal al acestor manifestări este acela de a implica cetăţenii ţărilor dunărene în multiple activităţi independente sau comune, desfăşurate pe plan local, naţional şi regional.
Cu acest prilej, autorităţile guvernamentale centrale şi locale, municipalităţile, organizaţiile neguvernamentale, asociaţiile, şcolile şi grădiniţele, comunităţile ştiinţifice şi instituţiile religioase sunt încurajate să se implice în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi cum ar fi competiţii sportive nautice, croaziere pe Dunăre pentru cunoaşterea biodiversităţii şi peisajului, concursuri de pescuit, expoziţii, targuri de arta, precum şi diverse manifestări desfăşurate cu implicarea unităţilor de învăţământ.
Manifestările dedicate Zilei Dunării se desfăşoară în toate statele dunărene, pentru a marca dorinţa comună a acestora de a-şi uni forţele în sprijinul protejării acestui fluviu unic în Europa.
Anul acesta, mesajul propus de ICPDR la nivel bazinal – „Dunărea şi Cultura” – semnifică faptul că există multiple legături între apă, ca resursă a vieţii şi tradiţiile culturale ale popoarelor din bazinul fluviului Dunărea. În plus, cu această ocazie, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) şi partenerii săi – Ministerul Afacerilor Externe, Instituţia Prefectului - Judeţul Tulcea, Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, Asociaţia “Salvaţi Dunărea şi Delta – Academia Caţavencu” şi Sistemul Coca-Cola – aduc în atenţia oamenilor mesajul importanţei protejării şi conservării ecosistemelor acvatice ale fluviului şi afluenţilor săi – „Cele rele să se spele”.
___________________________________________________________________________________________
Romania, Austria, Germania, Ungaria, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Serbia, Republica Moldova, Bulgaria, Croatia, Ucraina, Bosnia si Herzegovina sunt Parti la Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a fluviului Dunarea si state membre ale Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR). De asemenea, acest document a fost semnat si de Comisia Europeana.
Romania, Bulgaria, Georgia, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina sunt Parti la Conventia pentru Protectia Mării Negre Impotriva Poluarii si state membre ale Comisiei pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii (BSC).
| ||||
|
| ||||
