AGRICULTURA are o pondere importantă în activitatea economică a judeţului, iar în agricultura României, judeţul Tulcea poate fi considerat ca un judeţ cu potenţial de producţie natural, mare şi diversificat, determinat de particularităţile climatice şi formele diferenţiate de relief.
                   Anul 2009 a avut  următoarea structură a fondului funciar:
                   -arabil  291.923 ha
                   - păşuni 62.806 ha
                   - livadă 578 ha
                   - vii 6.911 ha
                  

                   COMERŢ
                   În perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2009 au fost exportate mărfuri în valoare de 209.340  mii de Euro : produse vegetale ; materii textile şi articole textile ; încălţăminte , pălării umbrele şi articole similare; metale comune şi articole din metal, mijloace de transport.
                   În aceeaşi perioadă au fost importate produse în valoare de 111.704 mii Euro : animale vii şi produse animale; produse alimentare, băuturi , tutun ; produse minerale; produse ale industriei chimice şi ale industriilro conexe; materii textile şi articole textile; metale comune şi articole din acestea; maşini, aparate şi echipamente electrice sau de reprodus sunetul şi imagini, etc.
           
INDUSTRIA
Marii agenţi economici reprezentativi pentru judeţul Tulcea sunt :                      
STX Europe ( Nave Offshore si Specializate), S.C. FERAL S.A. – feroaliaje, S.C. TREMAG S.A. – cărămidă refractară.
Domenii de activitate preponderente la nivel de judeţ:

• construcţii
• industria alimentara (peşte, carne, panificaţie , industria laptelui )
• piscicultură
• confecţii

TURISMUL
Din punct de vedere turistic, judeţul Tulcea prezintă o serie de particularităţi care îi conferă o personalitate distinctă pentru celelalte judeţe ale ţării :

• existenţa formelor de relief, de la munţi – resturi ale lanţului Hercinic, până la lunci şi Delta Dunării;
• prezenţa unor vestigii istorice şi arheologice cu o valoare de patrimoniu mondial;
• existenţa unor întinse suprafeţe acvatice, inclusiv zona litoralului Mării Negre, cu ofertă specială pentru turism.

Datorită potenţialului natural şi cultural existent în zona nord – dobrogeană, turismul oferă posibilitatea practicării atât a formelor tradiţionale de sejur pentru odihnă itinerant, cât şi a formelor sale specializate, respectiv pescuitul sportiv, vânătoarea sportivă, turismul cultural, religios şi ştiinţific, turismul rural, cura helio-marină.
În judeţul Tulcea au fost înregtistraţi în 2009 152 agenţi de turism autorizaţi, dintre care 64 de unităţi de primire cu alimentaţie  clasificate.

TRANSPORTURILE
Aşezarea geografică şi configuraţia terenului au favorizat dezvoltarea transportului fluvial, rutier, feroviar şi aerian. În municipiul Tulcea funcţionează porturi : industrial, mineralier, turistic şi comercial, prin care se asigură transportul de  mărfuri cu vase şi barje ce pot avea o capacitate de până la 18.000 tone.

Transportul naval de pasageri asigură curse zilnice pentru pasageri pe cele 3 braţe ale Dunării : Chilia, Sfântu Gheorghe, Sulina.

Transportul feroviar dispune de o gară de călători şi o gară de mărfuri. Prin gara de mărfuri se derulează transportul de materii prime şi mărfuri către şi dinspre toate zonele  ţării.

Transportul rutier este asigurat către toate localităţile de pe uscat din judeţ. Legătura din afara judeţului se realizează prin curse zilnice : Tulcea – Bucureşti, Tulcea – Constanţa, Tulcea – Galaţi, Tulcea – Brăila, Tulcea – Iaşi şi retur.

Transportul aerian este asigurat prin aeroportul „Mihail Kogălniceanu” situat la 13 km de municipiu şi care organizează curse ocazionale Charter. Se asigură permanent servicii de aviaţie utilitară pentru agricultură şi sănătate.

Aeroportul Tulcea
Caracteristici
Dispunere : 3 km. 9 faţă de localitatea Cataloi şi la 17 km faţă de municipiul Tulcea.
Pistă betonată : 2000 x30 m, acostament 7,5 m
Cale de rulaj : 150 x 17 m
Platforma de îmbarcare/debarcare pasageri : 170 x 70 m
Balizaj luminos tip Calvert simplificat
Categoria 6 (salvare şi lupta cu focul)
Facilităţi pentru pasageri :

• aerogară cu capacitate de 75 de pasageri
• salon de regrupare cu o capacitate de 40 de pasageri
• salon oficial 5 cu o capacitate de 15 pasageri, bar aerogară, bar salon oficial.

RELATII INTERNAŢIONALE